Mastita lactațională
Termenul de mastită definește inflamația sânului, iar mastita lactațională sau puerperală se referă la mastita din timpul alăptării, deși mastita poate apărea oricând în cursul vieții, nelegată direct de alăptare, inclusiv la bărbați.
Mastita lactațională poate apărea oricând în cursul alăptării, inclusiv la înțărcare, însă este mai frecventă în primele 4-6 săptămâni post-partum.
Statisticile (conform UpToDate 2024) arată că mastita este prezentă între 2-20% la părinții care alăptează, respectiv 1 episod de mastită la 10 săptămâni de alăptare.
Patogeneza: ce se întâmplă sau cum apare?
Mastita lactațională apare ca urmare a îngustării unui duct galactofor, sau ca urmare a unui drenaj slab respectiv stazei lactate. O stază a laptelui de peste 12-24 de ore favorizează creșterea bacteriană (din flora normală a sânului), iar rezultatul va fi o mastită infecțioasă.
Factori de risc
Factori care pot duce la mastită
- Dificultăți de atașare/alăptare, supt slab
- Afectare a mamelonului, incluzând mameloane crăpate
- Mamelon afectat, mai ales dacă este colonizat bacterian
- Hrăniri rare sau pauze prea mari între alăptări
- Folosirea pompei de sân la viteză prea mare (mastita de traumă)
- Hiperlactație/supraproducție lactată (hiperprolactinemie)
- Înțărcare rapidă
- Presiune crescută la nivelul sânului (centura de la mașină, sutien strâns, lovituri, dormit pe sâni)
- Canale înfundate
- Istoric de mastite
Microbiologie
Cele mai frecvente cazuri de mastită acută infecțioasă sunt cele datorate Stafilococului auriu, care este prezent în mod normal și pe piele, însă atunci când ajunge în lapte, respectiv la nivelul țesutului mamar, el devine patogen.
Un studiu a arătat că 31% din pacientele incluse într-un studiu au avut S. aureus peste limita normală de detecție în lapte, fără să prezinte semne de mastită. Nu orice cultură de lapte matern pozitivă trebuie tratată cu antibiotic, însă o cultură de lapte matern pozitivă pentru o bacterie, chiar și fără semne clinice, rămâne un risc mastită acută.
S. aureus meticilin-rezistent (MRSA) – este un stafilococ patogen, care necesită tratament agresiv, fiind răspunzător de mastite complicate cu formare de abces foarte repede, în decurs de câteva ore, iar uneori este necesară spitalizarea. Mastita cu acest agent patogen poate fi în rare cazuri fatală.
Stafilococul auriu generează semne și simptome clinice severe de la început, precum febră, frisoane, abcese mamare difuze, blocaj la nivelul sânului, stare septică. Infecțiile cu streptococi sunt ceva mai blânde, cauzând abcese doar în stadiile avansate.
Alți agenți patogeni
- Streptococcus pyogenes
- Escherichia coli
- Bacterioides species
- Corynebacterium species
- Staphylococci coagulase-negative (cel mai frecvent Staphylococcus lugdunensis)
- Serratia marcescens
Cultura de lapte matern
Cultura de lapte matern este foarte utilă în ghidarea tratamentului corect și complet al unei mastite. Proba de lapte trebuie recoltată corect, după igiena corectă a sânului și trebuie predată la laborator în maxim 2 ore de la recoltare. Este foarte important ca proba să fie recoltată înainte de începerea tratamentului antibiotic, deoarece uneori o doză de antibiotic este suficientă cât să scadă concentrația necesară pentru ca rezultatul culturii să fie pozitiv, chiar dacă antibioticul nu este eficient încât să vindece complet.
Manifestări clinice
1. Mastita lactațională inflamatorie
Este reprezentată de o zonă tensionată și edemațiată a sânului, eritemul (roșeața) poate să apară dar nu este neapărat! Eritemul și indurația se pot extinde de la nivelul cadranului inițial și afectează întreaga glandă mamară.
Apariția unor simptome ca febră, frisoane, tahicardie, peste 24 de ore, necesită investigații de specialitate și tratament.
2. Mastita lactațională infecțioasă
Debutează cu zonă roșie, dură, dureroasă, la nivelul unui singur sân, în general un cadran, febră peste 38,3 grade C. Secreția lactată scade sau sânul se blochează (o scădere bruscă a secreției lactate poate fi cauza unei mastite!, fără alte simptome!) și laptele nu mai poate fi extras.
3. Semne generale
Mialgii (dureri de mușchi), artralgii (dureri articulare), frisoane, stare generală de rău (somnolență, amețeală), simptome flu-like.
| Mastită inflamatorie | Mastită infecțioasă |
|---|---|
| Zonă mică edemațiată și tensionată a sânului | Zonă largă afectată |
| Durere în antecedente sau actual | +/- durere |
| +/- eritem (roșeață) (poate apărea și mai târziu) | Eritem prezent |
| Subfebrilități | Febră peste 38,3 grade C |
| Reacție a limfonodulilor axilari (durere în axilă) | |
| Semne generale flu-like |
4. Mastita granulomatoasă idiopatică
Este o inflamație a sânului căreia nu îi putem explica etiologia. Acest tip de mastită apare atât în timpul alăptării cât și în afara ei. Acest subiect este tratat separat.
5. Mastita subacută
Apare pe fondul unei disbioze mamare cronice iar lumenul ductal (al canalelor) devine îngustat de biofilmul bacterian. Clinic simptomatologia este mai puțin zgomotoasă, mama acuză dureri de tip arsură sau înțepătură la nivelul sânului, arii de indurație (întărire) sau canale blocate în mod recurent. Ecografic se identifică zone de edem și hipervascularizație care au tendință către mastită. Se recomandă efectuarea culturilor de lapte și tratament antibiotic.
6. Mastita subclinică
Este un diagnostic folosit în medicina veterinară explicând un număr crescut de neutrofile la nivelul laptelui, care poate indica prezența unei infecții, însă în absența semnelor clinice.
Diagnostic diferențial
- Angorjarea este reprezentată de edem interstițial la instalarea lactației sau în cazul acumulării laptelui în exces. Angorjarea post-partum este bilaterală, apare între zilele 3 și 5, iar sânii tensionați pot fi dureroși. Pot apărea semne flu-like, însă este autolimitată.
- Canal înfundat (îngustarea focală a unui duct galactofor)
- Abcesul mamar Apar în 3-11% din mastitele lactaționale incorect tratate, fiind o colecție fluidă infectată (puroi). Clinic pacientele prezintă o formațiune tensionată, bine definită (deși în stadiul de flegmon ea poate să fie încă imprecis delimitată), fluctuantă, în general nedureroasă. Pielea poate să prezinte eritem (roșeață). Acest stadiu necesită tratament antibiotic și antiinflamator agresiv, de regulă minim 21 de zile, urmărire periodică și după caz drenaj.
În cazul unei colecții localizate se preferă puncția ecoghidată, fiind minim invazivă, cu vindecare rapidă, fără necesitatea unei spitalizări. Dacă abcesul se află în stadiu de fistulizare, iar pielea este bombată, este necesară de cele mai multe ori o incizie. Abcesul mamar secretă și după evacuare, așadar în cazul abceselor operate acestea trebuie lăsate deschise, ca vindecarea să se facă din interior spre exterior, aplicând meșe pentru a evita închiderea prea devreme și astfel refacerea colecției.
- Galactocelul
- Cancer mamar inflamator
Complicații
Mastita poate progresa către flegmon sau abces, în mod deosebit atunci când este aplicat un masaj agresiv al sânului, care va produce traumă la nivelul țesutului afectat.
Diagnostic ecografic
Ecografia mamară este esențială în diagnosticul corect și complet al unei mastite. Cu ajutorul ecografiei se identifică zona afectată, care este reprezentată de edem și hipervascularizație – fiind stadiul ecografic al mastitei, dar se evaluează și procesele patologice asociate sau nu mastitei (canale înfundate, galactocel, un eventual flegmon sau abces în curs de constituire).
Tratament
În funcție de tipul de mastită tratamentul este reprezentat de antiinflamator +/- antibiotic.
Pentru ameliorarea durerii
- Aplicați local comprese reci, fie comprese textile în apă rece sau pachete de gheață.
- Ibuprofen-ul sau Paracetamolul sunt utile pentru a scădea durerea și inflamația, și sunt desigur permise în alăptare!
- Odihniți-vă și beți multe lichide.
Evitați masajul agresiv! Acesta poate crește edemul local și transforma o mastită într-un abces!
- Purtați un sutien comod, care să nu aplice presiune pe sâni.
- Evitați dispozitive electrice cu funcție de vibrare (periuță electrică, ș.a.), acestea pot traumatiza sânul și astfel agrava mastita!
- Tratamentul antibiotic trebuie ales în funcție de cultura de lapte dacă este prezentă, tipul de mastită, patologia asociată a pacientei (alergii, alte boli), vârsta și problemele de sănătate ale sugarului, iar răspunsul la tratament trebuie verificat la 24-48 de ore de la administrare. În cazul mastitei durata tratamentului antibiotic este de minim 10-14 zile.
În cazul infecției cu stafilococ MRSA media de tratament antibiotic este de circa 28 de zile.
Faceți o programare la medic pentru o evaluare corectă și completă! Programări
Implanturi mamare
Pacientele care beneficiază de implanturi mamare pot alăpta exclusiv, însă rata de succes este mai mică (82% din mamele care au implant, comparativ cu 88% din mamele fără implant, conform unei meta-analize a 11 studii observaționale – conform UpToDate). Aceeași sursă atrage atenția asupra unei predispoziții pentru infecțiile bacteriene la mamele beneficiare de implanturi.
Tratamentul în cazul mamelor cu mastită lactațională asociată unui implant mamar este similar cu cel al mamelor fără implant, însă necesită urmărire mai strictă pentru a evita formarea unui abces ce poate afecta implantul.
Mastita este tratabilă, dar un diagnostic corect și prompt face diferența între o evoluție simplă și apariția unor complicații.
Dacă suspectezi o mastită, prezintă-te cât mai repede la un specialist în alăptare.
